Într-o lume marcată de creșterea populației, schimbările climatice și diminuarea resurselor naturale, asigurarea sustenabilității alimentare devine o prioritate globală. În acest context, recursivitatea alimentară – procesul prin care resursele sunt reutilizate și valorificate în mod continuu – oferă o soluție inovatoare pentru a reduce risipa și a crește eficiența în producția de hrană.
Acest concept integrează principii ale economiei circulare, agriculturii regenerative și tehnologiilor moderne pentru a transforma deșeurile alimentare în resurse valoroase. Fie că vorbim despre compostare, biogaz sau utilizarea deșeurilor organice în furaje, recursivitatea alimentară promite să redefinească modul în care gestionăm lanțurile de aprovizionare.
Acest articol explorează importanța recursivității alimentare, exemple de bune practici și beneficiile pe care le aduce pentru mediu, economie și comunități. A venit momentul să ne îndreptăm atenția către un sistem alimentar care nu doar că hrănește, ci și protejează viitorul planetei.
Recursivitatea alimentară este un concept care se referă la reutilizarea și valorificarea continuă a resurselor din lanțul alimentar, cu scopul de a reduce risipa, de a maximiza eficiența și de a promova sustenabilitatea. Ideea centrală este aceea că resursele utilizate în producția, distribuția și consumul de alimente pot fi reintegrate în sistem în loc să fie eliminate sau irosite.
Această practică se bazează pe principiile economiei circulare și poate include:
• Reciclarea deșeurilor alimentare: Transformarea resturilor alimentare în compost pentru agricultură sau în biogaz pentru energie.
• Valorificarea subproduselor: Utilizarea subproduselor rezultate din procesarea alimentelor, cum ar fi cojile, tărâțele sau resturile, în alte industrii alimentare sau în furaje pentru animale.
• Reducerea risipei alimentare: Îmbunătățirea gestionării stocurilor, distribuției și consumului pentru a preveni pierderea alimentelor.
Recursivitatea alimentară contribuie nu doar la protejarea mediului prin reducerea deșeurilor și economisirea resurselor naturale, ci și la îmbunătățirea securității alimentare, prin creșterea accesibilității și a sustenabilității alimentelor. Acest model permite un ciclu continuu în care resursele sunt menținute cât mai mult timp în utilizare, minimizând impactul asupra planetei.
Securitatea alimentară, conform definiției stabilite la Summit-ul Mondial al Alimentației din 1996, există atunci când toți oamenii, în orice moment, au acces fizic și economic la alimente sigure și hrănitoare, care satisfac nevoile alimentare și preferințele lor pentru o viață activă și sănătoasă. În acest sens, principiile de bază care maximizează beneficiile pentru sănătatea umană și minimizează riscurile sunt esențiale. Acestea includ:
1. Adecvarea energiei și a nutrienților esențiali;
2. Echilibrul energetic din surse de proteine, grăsimi și carbohidrați;
3. Diversitatea alimentară, cu o gamă variată de grupuri alimentare și alimente din cadrul fiecărui grup;
4. Consumul moderat de alimente și componente dietetice asociate cu riscuri pentru sănătate.
Aceste principii sunt universale și se aplică tuturor oamenilor. Pentru a susține sănătatea, alimentele trebuie să fie sigure, iar accesul constant la acestea este esențial pentru combaterea foamei și malnutriției.
Foamea reprezintă o senzație fizică incomodă cauzată de un consum insuficient de energie alimentară. Atunci când aceasta devine cronică, persoana nu mai poate consuma suficientă energie pentru a avea o viață activă și sănătoasă. Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) utilizează indicatorul de prevalență a subnutriției pentru a măsura foametea globală, cunoscută și sub denumirea de subnutriție.
De asemenea, malnutriția implică nu doar subnutriția, ci și excesul de greutate, obezitatea și deficiențele de micronutrienți, reprezentând o triplă povară cu impact global. Astfel, integrarea recursivității alimentare în strategiile de securitate alimentară contribuie nu doar la reducerea risipei, ci și la abordarea inegalităților nutriționale, asigurând accesul echitabil la alimente sănătoase și sustenabile.
Recursivitatea alimentară reprezintă o soluție promițătoare pentru a face față provocărilor complexe ale securității alimentare. Prin valorificarea optimă a resurselor, reducerea risipei și promovarea practicilor sustenabile, acest concept poate contribui semnificativ la asigurarea accesului universal la alimente sigure și hrănitoare.
Într-o lume unde foametea, malnutriția și inegalitățile nutriționale afectează milioane de oameni, aplicarea principiilor de adecvare, echilibru, diversitate și moderație în alimentație devine crucială. De asemenea, abordările integrate care combină tehnologiile inovatoare, agricultura regenerativă și educația nutrițională sunt cheia pentru combaterea atât a subnutriției, cât și a excesului de greutate și a deficiențelor de micronutrienți.
Pentru un viitor sustenabil, este esențial ca fiecare actor – de la guverne și organizații internaționale până la comunități locale și consumatori individuali – să joace un rol activ în construirea unui sistem alimentar rezilient. Recursivitatea alimentară nu este doar o strategie pentru a proteja resursele planetei, ci și un mijloc de a îmbunătăți sănătatea globală, asigurând astfel o viață mai bună pentru generațiile prezente și viitoare.
Bibliografie:
1. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/circular-economy/?utm_source=chatgpt.com
2. https://bioresurse.ro/blogs/media/economia-circulara-in-cadrul-sistemului-agroalimentar?utm_source=chatgpt.com
3. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/basf-in-camp/cum-reducem-risipa-alimentara.html?utm_source=chatgpt.com
4. https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20151201STO05603/economia-circulara-definitie-importanta-si-beneficii?utm_source=chatgpt.com
5. Giorgio Nardone și Paul Watzlawick, “Arta schimbării”, Editura PONTE ALLE GRAZIE
Prof. dr. ing.Chirila Mihaela-Gabriela
Liceul Tehnologic “Simion Mehedinti”